“A câștiga respect” vs. “A impune respect”

Concret, ce avem de făcut pentru ca ei, copiii, să se simtă respectați?

Respectul poate fi considerat fie un rezultat al interacțiunilor noastre – spunem, atunci, că acordăm sau câștigăm respect – fie un cuvânt-acțiune, vizibil prin atitudinea de prezență, de atenție, de considerație, de a nu da buzna sau a nu încălca anumite granițe.

În calitate de părinți sau educatori, câștigăm și arătăm respect copiilor prin modul în care ne purtăm cu și pe lângă ei. Este un drum cu dublu sens: pentru a câștiga respect trebuie să acordăm respect.

Dar cum acordăm și câștigăm respect? Sunt multe modalități active prin care ne putem demonstra respectul față de copii. Sunt multe moduri prin care putem determina cât de mult respectăm copiii pe care îi avem în grijă. Iată mai jos câteva exemple.

Noi - educatorii, părinții și alți adulți – dăm dovadă de respect față de copii când:
  • Permitem copilului să termine ceea ce are de spus, fără să-l întrerupem
  • Permitem copilului să facă greșeli
  • Permitem și încurajăm diversitatea de păreri și dezacordurile politicoase
  • Permitem timp de tranziție de la o activitate la alta
  • Știm să spunem ‘nu’ și putem să ne menținem refuzul în situații întemeiate

Noi - educatorii, părinții și alți adulți – dăm dovadă de lispă de respect față de copii când:
  • Nu luăm în serios părerile copiilor
  • Folosim cuvinte mânioase în momente încărcate de stres și, în special, cuvinte mânioase adresate direct lor
  • Finalizăm activitățile copiilor în locul lor, spre deosebire de a-i încuraja, ghida sau a le da timp pentru a finaliza activitățile singuri
  • Răspundem la întrebări în locul lor
  • Țipăm sau suntem ironici la adresa lor
  • Îi grăbim
  • Nu ne îngrijim de propriile noastre nevoi fizice și emoționale

Respectă-l, acceptă-l și lumea va fi mai bună.

Dăm dovadă de respect față de copii atunci când recunoaștem ceea ce sunt și ceea ce fac, când le permitem să aibă propriile păreri și opțiuni în limite acceptabile și când alegerile lor sunt acceptate și recunoscute ca fiind la fel de valoroase ca ale noastre. Nu dăm dovadă de respect atunci când aplicăm tratament diferențiat sau când intenționat îi inducem în eroare.

Față de copii este ușor să nu ai respect deoarece sunt micuți de statură, sunt mai depedenți decât majoritatea adulților și sunt mai puțin pricepuți decât adulții în a-și controla nevoile și dorințele. Au nevoie de mai multe explicații, au nevoie de mai mult timp iar comportamentele lor sunt copilărești din simplul motiv că sunt copii, fiind încă incapabili de a se conforma standardelor adulților.


A ÎNVĂȚA RESPECTUL

Învățarea respectului se referă, în esență, la educarea caracterului și a valorilor, ceea ce poate diferi destul de mult de la o persoană la alta provenind chiar din același grup social. Într-o societate multiculturală, se ridică imediat întrebarea "Care ar trebui să fie valorile de urmat?". Un mod de a aborda acest aspect este de a promova comportamente care afirmă demnitatea umană, protejează drepturile omului și susțin binele în indivizi, precum și comportamente care contribuie pozitiv la binele comun al mediilor noastre sociale.

Din această perspectivă, putem să ne educăm copii în mod activ conform realității prin care, o dată cu drepturile, vin limitele și responsabilitățile. Trebuie să punem copiilor întrebări precum „Ai vrea să fii tratat(ă) astfel?” sau „Ai dori ca toți oamenii din lume să se poarte astfel în situații similare?”. Astfel de întrebări ajută copiii să-și definească și formeze responsabilitățile proprii, personale și individuale, într-o societate democrată.

Majoritatea oamenilor – deși cu siguranță nu toți – ar fi de acord asupra faptului că valori precum compasiune, judecata corectă, oportunități egale, libertate de gândire, onestitate, integritate, cunoaștere și toleranță sunt valori umane care depășesc granițele etnice, de clasă, de gen sau religioase. Cum putem educa copiii astfel încât să se respecte pe sine și pe ceilalți? Lickona (1988) sugerează că a dezvolta capacitățile copiilor de a gândi, simți și a se purta cu respect implică, din partea părinților și educatorilor, următoarele:

  • Să servească drept modele de respect prin a le păsa suficient de mult pentru a interveni și a corecta copiii atunci când au un comportament insensibil față de ceilalți.
  • Să dezvolte grupuri coezive ajutând copiii să interacționeze și să învețe unii despre alții, astfel înțelegând unicitatea fiecăruia și simțind că fiecare face cu adevărat parte din grup.
  • Să solicite din partea copiilor standarde ridicate de responsabilitate academică, pentru ca astfel să învețe atât abstract, cât și prin relaționare, cum oamenii dezvoltă și contribuie în folosul comunității.
  • Să încurajeze copiii să se disciplineze singuri și să respecte în mod voluntar regulile sociale rezonabile.
  • Să ofere oportunități de a participa în luarea deciziilor, a crea reguli de grup și a împărtăși responsabilități
  • Să îi învețe valori precum toleranța prin proiecte realizate în cooperare și prin rezolvarea conflictelor într-o manieră cooperantă.
  • Să promoveze discutarea și dezbaterea aspectelor etice ce apar în mod ineviabil în activitățile de zi cu zi. Aici pot intra corectitudinea, includerea și excluderea, urmarea regulilor, înșelarea, precum și multe altele care apar pe parcusul unei zile obișnuite.

Care din aceste exemple fac parte din viața ta? Și cum, concret, ai descoperit că funcționează? Mi-ar plăcea să-ți aflu părerea!


(traducere și adaptare după un articol preluat de pe http://nlp4kids.org )
blog comments powered by Disqus